Ministrul Andrei Spînu a prezentat Planul de reconstrucție a infrastructurii Moldovei pentru următorii ani

Chişinău, 14 sep. /MOLDPRES/. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat astăzi Planul de reconstrucție a infrastructurii Moldovei pentru următorii ani, transmite MOLDPRES.

Documentul include șase priorități strategice, inclusiv una dintre acestea vizează proiecte de infrastructură de anvergură. „În ultimii doi ani am început un amplu proces de reconstrucție. Știu că trebuie să facem mai mult. În următorii doi ani trebuie să construim și sa realizăm proiecte care să schimbe din temelie felul în care arată țara noastră. Planul de reconstrucție a infrastructurii include 5+1 priorități strategice, care va crea condiții de trai europene pentru fiecare cetățean”, a afirmat Andrei Spînu.

Prima prioritate vizează construcția drumurilor europene. „Toate drumurile expres naționale și regionale, adică aproape șase mii de km, trebuie să fie de o calitate bună și foarte bună. În anul 2022 am dat în exploatare peste 300 km de drum european și am deschis poduri noi. În anul 2022 am negociat acorduri de peste 600 de mln de euro pentru reconstrucția drumurilor”, a spus Spînu.

Potrivit lui, în perioada următoare vor fi construite și mai multe drumuri și poduri: tronsonul Soroca - Arionești - Otaci, care a început, drumul de ocolire Troița Nouă, care în curând va fi dat în exploatare, drumul Hâncești - Lăpușna, centura orașului Cimișlia, centura orașului Vulcănești, sectoarele 2 și 3 ale centurii orașului Chișinău, drumul Bălți - Criva, drumul Chișinău - Leușeni, drumul Hâncești - Leova - Cantemir - Cahul - Giurgiulești, podurile peste Prut - Cahul - Oancea, Leușeni - Albița, Sculeni - Sculeni. Ministrul a adăugat că în acest an au fost alocate circa 500 de mln de lei pentru modernizarea drumurilor regionale. 

Cea de-a doua prioritate vizează transportul feroviar și naval. „Trebuie să creștem viteza cu care circulă trenurile și să dezvoltăm portul Giurgiulești. Anul trecut, transportul de mărfuri a crescut cu aproximativ 30 la sută, atât pe sectorul feroviar, cât și pe cel naval. Din cauza stării precare a liniilor ferate, la momentul actual pe calea ferata din Moldova se circula cu mai puțin de 40 de km pe oră în mediu. Standardul european este de minim 100 de km pentru transport de mărfuri și de 150 km pe oră pentru transportul de pasageri”, a menționat Spînu. Ministrul a adăugat că autoritățile își propun procurarea a o mie de vagoane noi pentru transport de marfă, 30 de locomotive de manevră, procurarea echipamentelor pentru portul naval de stat Giurgiulești și susținerea deschiderii de chei temporare pe Nistru și Prut, „care trebuie să devină din nou navigabile”. 

În domeniul transportului rutier, autoritățile își propun înnoirea parcului auto, combaterea transportului ilicit de pasageri, modificarea metodologiei de calcul al tarifelor pentru pasageri și a tarifelor de autogară, lansarea noilor instrumente digitale e-bilet, e-gps, e-routing. 

O altă prioritate vizează conectarea la rețelele publice de distribuție a apei a tuturor localităților din țară. Oficialul a menționat că, în anul 2022, rețelele publice de apă s-au extins cu aproximativ 16 la sută și au fost date în exploatare 245 km de apeduct în satele și orașele din țară. „Până în anul 2030, ne propunem să conectăm toate localitățile la rețeaua publică de apă și canalizare”, a punctat Andrei Spânu. 

Cea de-a cincea prioritatea este Programul „Satul European” și construirea localităților amenajate și îngrijite. Spânu a precizat că până în prezent, peste 180 de proiecte din cadrul Programului au fost deja finalizate. Oficialul s-a referit și la o altă prioritate, care vizează proiecte mari de importanță naționale, proiecte de anvergură.

Ministrul Infrastructurii a afirmat că „resursele din bugetul țării nu sunt suficiente pentru a realiza astfel de proiecte și din acest motiv autoritățile insistă în a spune că unica cale corectă de dezvoltare a țării este integrarea europeană, că doar apropierea de familia europeană poate să ne aducă aceste resurse necesare pentru dezvoltarea țării”. „Spre exemplu: reabilitarea celor 6 mii de km de drumuri ar însemna un buget de aproximativ 7 mlrd de euro. Estimările pentru construcția autostrăzii sunt de 2,8 mlrd de euro. Pentru calea ferată rapidă cu ecartament european vorbim de circa 1 mlrd de euro”, a conchis Andrei Spînu.