Viorel Prisacari, antreprenor din Sângerei: Un plan bine chibzuit şi un vis mult dorit devine realitate

Chişinău, 1 mai. /MOLDPRES/. Viorel Prisacari este încă un exemplu din Republica Moldova care demonstrează potențialul extraordinar al oamenilor și al resurselor noastre. În 2014, Viorel a decis să revină în satul de baștină și a pus bazele unei ferme de capre, la intrarea în satul Slobozia Măgura. Acum livrează produse lactate ecologice în marile lanțuri de magazine din toată țara.

Solicitat de MOLDPRES, antreprenorul a povestit cum a pus temelia afacerii şi cum îşi propune s-o dezvolte, aici acasă, în Moldova.

Vorel Prisacari: Am construit ferma pe loc gol, pe nişte terenuri în paragină pe care nu creştea nimic. Totul am început de la temelie, cu o investiţie de 300 de mii de lei, care pe atunci îmi păreau bani mari, dar care s-au dus foarte repede. O construcţie serioasă cere cheltuieli pe măsură, pe urmă am înţeles că o soluţie e în finanţări de la stat sau de la partenerii externi, menite să sprijine afacerile autohtone. În 2016, am adus primele capre de un soi ce provine din munţii Alpi, partea elveţiană, care sunt bune anume pentru lapte.

Fermierul spune că a ales caprinele pentru că era vorba de o nişă încă neacoperită în sectorul agroindustrial naţional.

Vorel Prisacari: La acel moment nu erau pe piaţă aşa produse. Erau în marketuri, din import, dar la un preţ mult prea neaccesibil pentru consumatorii moldoveni. Mi-am dorit să asigur pe piaţă produse bune şi sănătoase, la fel cum mi-am dorit ca şi familia mea să aibă pe masă doar alimente sigure şi calitative. Or, tot ce producem la ferma noastră este organic, natural, în conformitate cu toate cerinţele mărfurilor BIO.

Familia, spune protagonistul acestui material, i-a fost întotdeauna cel mai mare sprijin. Şi pentru că mereu este cuprins de idei şi gânduri privind afacerea pe care o dezvoltă, soţia Elina încearcă să-i mai tempereze din elan, însă mereu i-a fost alături. Şi mai mare satisfacţie decât să-şi vadă nepoţelul de aproape doi ani zbenguindu-se cu ieduţii pe câmpiile fermei, nu ştie.

Vorel Prisacari: Soţia mea este profesor de pian, dar nu-i este frică de munca pe care o avem la fermă. Mereu m-a încurajat şi mi-a fost sprijin sigur. Este o fericire să ştiu că-mi asigur familia cu cel mai bun.

Viorel Prisacari, după o carieră în domeniul militar, la vârsta de pensionare, a revenit în satul natal. Şi aici s-a apucat de lucru, motivat să-şi facă baştina un colţ de rai. Familia Prisacari crește 250 de capre și gestionează o fabrică de produse lactate.

Viorel Prisacari: Astăzi, avem în sortiment produse cum ar fi lapte integral, caş dulce, brânză cu marca de origine protejată „Măgura”, iaurt natural şi caşcaval, toate fără adaosuri. Avem utilajul performant necesar, se respectă toate tehnologiile. Sunt foarte binevenite granturile și subvențiile. Din start eram sceptic dacă voi obține o finanțare de la stat, dar, dacă nu aveam suport financiar, falimentam. În prezent, produsele lactate ecologice „Vilador” pot fi găsite pe rafturile mai multor rețele comerciale din țară. În viitorul apropiat, acestea ar putea fi exportate în România. 

Parte a complexului agroturistic este și o pensiune, care va putea găzdui turiști începând cu luna mai.

Viorel Prisacari: Primul grup de turişti l-am primit în 2018, însă acela era un „turism de-o zi”, dar pentru ca acest gen de activitate să aducă venit, trebuie să fie măcar de câteva zile, iar turiştii - hrăniţi, cazaţi, distraţi şi delectaţi cu ce este mai bun. Agropensiunea, care are 12 locuri de cazare, își va deschide ușile pentru turiști în luna mai. Aceștia vor avea posibilitatea să participe la activități de îngrijire a animalelor, dar și la ateliere de preparare a brânzeturilor.  Vrem să oferim vizitatorilor experiențe cât mai reușite și unice. Pentru aceasta vrem să facem o zonă turistică, de tip cluster, cu alte patru afaceri din regiune.  

Pentru aceasta a fost creat clusterul „Dealurile Măgurii”, condus de Viorel Prisacari, care include producători din diferite domenii, inclusiv Crama Mircești, o prisacă, unde se cresc plante medicinale, rezervația Plaiul Fagului ş.a. care își propun promovarea turismului regional. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. În 2023, Uniunea Europeană, prin Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de către PNUD și UNICEF, a alocat 100 mii de euro pentru dezvoltarea clusterului „Dealurile Măgurii”, care va lansa servicii și va crește competitivitatea ofertei turistice a regiunii. 

O realizare marcantă este şi Memorandumul de colaborare,  semnat între Universitatea de Stat din Moldova și Clusterul Turistic „Dealurile Măgurii”, ce are drept obiectiv consolidarea relațiilor dintre mediul academic și domeniul industriei turismului rural.

Memorandumul prevede unirea eforturilor de promovare a cooperărilor reciproc avantajoase în vederea desfășurării evenimentelor comune, cum ar fi sesiuni de instruire, proiecte comune de atragere a investițiilor și creării de noi locuri de muncă, stagii de practică cu posibilitate de angajare pentru studenții specialității Servicii Hoteliere, Turism și Agrement și promovarea imaginii instituționale.

Viorel Prisacari: Avem planuri cu bătaie lungă. Suntem mai siguri acum, pentru că vedem o susţinere extraordinară din partea statului. Granturi, subvenţii în domeniul zootehnic sunt un suport considerabil.  Ne dorim o producere „de la furcă pân’la gură” sănătoasă şi naturală. Asta avem acum, cu 30 de hectare de teren, unde toate animalele sunt libere, iar toate produsele noastre n-au niciun adaos sau chimicale. Rămâne doar să încurajăm consumatorii să aibă încredere cât mai multă în producătorii autohtoni, ca noi, la rândul nostru, să putem crea mai mult, mai calitativ şi mai gustos.

Cu un succes deja remarcabil la activ, Viorel Prisacari este aproape sigur că Moldova va prospera.

Viorel Prisacari: Şanse sunt. Apare o generaţie tânără îndrăzneaţă, care nu se teme de riscuri, pentru că antreprenoriatul prevede şi riscuri. Au un alt suport, ceea ce noi n-am avut. Încurajez tinerii să meargă înainte, pentru că un plan bine chibzuit şi un vis mult dorit devine realitate.

Corespondent: Lilia Grubîi

Foto: Vilador Ferma