ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Adrian Cioroianu: „Aderarea R. Moldova la UE este un proiect benefic pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, doar că oamenilor trebuie să li se explice acest lucru și ei să voteze în cunoștință de cauză”

17:30 | 08.07.2024 Categorie: Interviuri, Comentarii, Evenimente

Interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES de către ex-ministrul Afacerilor Externe al României, Adrian Cioroianu.

* Există un aspect paradoxal în sensul în care agresiunea regimului Putin împotriva Ucrainei poate să grăbească procesul de apropiere a Republicii Moldova și Ucrainei de UE.

* În tot cazul, Republica Moldova urmează să își facă temele pentru acasă, să implementeze reforme.

* Transnistria influențată puternic de Rusia și Găgăuzia, cu evoluții care scot în evidență persoane cu simpatii rusești și cu sprijin dinspre Rusia, reprezintă o vulnerabilitate pentru Republica Moldova.

* Problema cea mai acută este dezinformarea.

* Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030 este un obiectiv realizabil, dar nimeni nu știe cum va arăta ziua de mâine.

* Cetățenilor li se cere să fie calmi, să își dea seama că trec printr-o perioadă de tranziție, politicienii trebuie să manifeste responsabilitate în tot ce fac și să evite greșelile.

MOLDPRES: Domnul Cioroianu, vă salutăm de la Chișinău. Ați deținut mandatul de ministru al Afacerilor Externe într-o perioadă în care România tocmai aderase la Uniunea Europeană, după ce negociase, la fel ca și Republica Moldova, aderarea. Cum a fost atunci și dacă există vreo similitudine între ce a fost până în anul 2007 în România și ceea ce este astăzi în Republica Moldova?

Adrian Cioroianu: Procesul aderării în sine, sigur că este similar în cazul multor țări, care au trecut prin el sau care vor trece prin el, doar că această similaritate este doar la nivel tehnic, în sensul în care toată țările candidate au de parcurs relativ același drum, trebuie să bifeze aceleași obiective.

Există totuși o mare diferență. Diferența constă în momentul în care se produce fiecare aderare, or, aș zice că din acest punct de vedere, aderarea primului val la UE, valul din 2004, a fost cea mai lină dintre toate, apoi valul din care face parte România și Bulgaria în 2007, a fost o întârziere, trebuie să recunoaștem. În cazul concret al Republicii Moldova, există această realitate pe care nu o putem ascunde sub preș, în sensul în care existența acestui război din Ucraina, provocat de Rusia, aruncă o umbră de incertitudine asupra întregii noastre zone.

Pe de altă parte, oricât de cinic ar suna, există și un aspect oarecum paradoxal în sensul în care tocmai acest război și agresiunea regimului Putin împotriva Ucrainei poate să grăbească procesul de apropiere a Republicii Moldova și Ucrainei de UE, doar că primul impact va fi, mai curând, de natură retorică. Acum vor fi date multe declarații, Bruxelles-ul va spune că încurajează Republica Moldova și că încurajează Ucraina. De la Chișinău și de la Kiev, la fel, vor fi date mesaje pro-europene, dar asta nu înseamnă că vor fi trecute cu vederea capitolele tehnice de care vorbeam la început, deci, inevitabil, chiar dacă acest război s-ar opri mâine, sau chiar dacă acest război va mai continua cu regret, să sperăm că nu va mai continua, dar indiferent de situație, acele capitole tehnice, care țin de justiție, care țin de transparența vieții sociale, care țin de siguranța băncilor, care țin de siguranța investițiilor sau problema traficului de persoane, dar insist asupra justiției.

În cazul României, a fost mereu așa, un steag roșu ridicat de la Bruxelles, fără acele reforme, integrarea nu se va produce, cu sau fără război.

Să acceptăm ideea că este un proces grăbit oarecum de acest război din Ucraina, dar în același timp rămân o serie de reforme pe care statul Republica Moldova va trebui să le facă, așa cum le-a făcut în acel moment, înainte de 2007, și Bulgaria și România cu întârzierile de rigoare, cu temele de rigoare, cu nemulțumirile de rigoare, asta este inevitabil. Într-o democrație, totul se dezbate, totul se discută, uneori în contradictoriu. Deci, acum acestea sunt punctele de asemănare, dar și, să zicem, diferențele.

MOLDPRES: Ați vorbit despre războiul purtat de Rusia în Ucraina, un factor și o circumstanță care ar grăbi procesul de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la blocul comunitar. La ce provocări din partea Rusiei se poate aștepta Chișinăul în calea sa de aderare la UE?

Adrian Cioroianu: Una din problemele majore, în opinia mea, în privința Republicii Moldova este statutul acesta absolut suprarealist, reprezentat de statutul Transnistriei. Adică, eu când mă uita la harta Republicii Moldova, uneori am impresia că e un tablou al lui Salvador Dali, pentru că în componența Republicii Moldova, în hărțile pe care toată lumea la nivel internațional le acceptă, această parte de dincolo de Nistru apare în componența Republicii Moldova. În termeni reali, guvernul de la Chișinău nu controlează așa-numita zonă transnistreană. Deci, cred că asta rămâne o mare problemă a Republicii Moldova, această zonă transnistreană, or, e genul de probleme de care evident Rusia, sigur, este principalul instigator, să zic, a ceea ce se întâmplă în Transnistria.

Eu am certitudinea că o bună parte dintre transnistreni vor fi ei înșiși interesați în apropierea Republicii Moldova de UE, pentru că din punct de vedere economic, vor fi câștiguri inclusiv pentru acea zonă. Pe de altă parte, fiind o zonă, să zicem, pe două treimi rusofonă și doar o treime românofonă, vorbitoare de limbă română, - în privința rusofonilor, evident, că unii sunt ucraineni alții sunt ruși - deci, lucrurile sunt într-atât de complicate, cât chiar și dincolo de dorința unor transnistreni de a intra odată cu Republica Moldova în procesul de aderare la UE.

Totuși, este o zonă în care influența Rusiei e foarte puternică. Mai nou, văd că la fel stau lucrurile și în ceea ce privește Găgăuzia cu statutul ei politic care îl are – autonomie, în termeni europeni aș spune că e un concept de autonomie foarte modern - totuși, văd și acolo o serie de evoluții, care scot în evidență persoane clar cu simpatii rusești și cu sprijin dinspre Rusia. Deci, asta este o vulnerabilitate a Republicii Moldova, care derivă din structura ei demografică.

Faptul că sunt cetățeni care se simt cetățeni ai Republicii Moldova, alții se simt amenințați, eu știu, fie de limba română, fie, poate unii se simt amenințați chiar de Uniunea Europeană și ar prefera să stea în sfera de influență a Rusiei, or, asta pentru statul numit Republica Moldova e o vulnerabilitate. În timp, sigur că se va rezolva, dar viața omului e scurtă.

MOLDPRES: Considerați că această situație constatată în Transnistria și Găgăuzia ar pute fi și o consecință a dezinformării, propagandei rusești?

Adrian Cioroianu: Fără îndoială că propaganda rusească joacă un rol puternic, sunt oameni care, în egală măsură, poate nici nu își dau seama de această propagandă. La fel, cineva care se uită spre Moscova ne-ar putea spune că și Uniunea Europeană are propria sa propagandă și poate că, în definitiv, chiar așa stau lucrurile, când vezi cum trăiesc oamenii în Europa occidentală și pentru un cetățean din Republica Moldova și pentru un român sau un polonez până mai acum 15 ani, când era de ajuns să mergem prin Occident și ne simțeam influențați de realitățile de acolo și realitatea este cea mai bună propagandă.

În privința actuală, eu aș face diferența între propagandă și manipulare. Toate statele au propagandă, toate statele, chiar și statele democratice au propria lor formă de propagandă prin filme, prin institute culturale, prin tot felul de materiale - literatură, știință sau cultură, politică, sigur că da, diplomație - asta e de înțeles propaganda.

Ce facem cu dezinformarea? Eu cred că problema cea mai acută este dezinformarea în momentul de față și aș zice că, din păcate, acest capitol este cel de care Rusia se folosește cel mai mult. E posibil ca unii oameni din Republica Moldova sau din Ucraina, după cum se întâmplă și în România, nu cunosc occidentul deloc, sunt foarte mulți români care nu au ieșit din țară.

La fel și în Republica Moldova, orice ar auzi despre Occident, oricum le rămâne un peisaj străin, or, acești oameni sunt foarte vulnerabili la manipulare și la dezinformare. Deja oamenii nici nu își mai dau seama că este sau nu este propagandă, dar în mod categoric ei nu își dau seama că trăiesc în dezinformare și cu siguranță că Republica Moldova este supusă unei astfel de dezinformări.

MOLDPRES: Autoritățile de la Chișinău și-au propus aderarea la Uniunea Europeană către anul 2030. Considerați acest obiectiv posibil de realizat în termenul anunțat? Ce rol le revine cetățenilor Republicii Moldova în atingerea acestui obiectiv?

Adrian Cioroianu: Da, obiectivul este realizabil. În definitiv, vorbim despre șase ani de acuma încolo. Sunt o serie de condiții, adică pot să fie în plus sau în minus. Repet, cât ar fi de paradoxal ceea ce spun, dar acest război din Ucraina, în opinia mea, a grăbit procesul de aderare și al Ucrainei și al Republicii Moldova. Dar asta nu înseamnă că dacă acest conflict durează la infinit, grăbirea va continua. Cred că 2030 este un termen rezonabil.

Să sperăm, vă dați seama, până la urmă cu toții sperăm ca acest conflict să nu ne însoțească încă șase ani de acum încolo. Eu încă trăiesc cu speranța că în câteva luni deja să se ajungă la un armistițiu, pace e mult spus. Pace e un obiectiv pe termen mai lung, dar măcar un armistițiu ca să nu mai moară oameni și să nu mai existe distrugeri și de o parte și de cealaltă. În fine, 2030 mi se pare realizabil, dar nimeni nu știe cum va arăta ziua de mâine și ceea ce li se cere, asta e foarte important, s-ar cere populației din Republica Moldova - ar fi ideea de a-și păstra calmul, de a înțelege că aderarea e un fel de cules al viilor -  prima dată să ai răbdare ca via să se coacă.

Dacă guști în luna mai un strugure, ți se va părea acru, dar dacă ai răbdare până în iulie sau august, îți vei da seama că ai avut o recoltă bună și beneficiile sunt de partea ta. Cred că asta s-a întâmplat în multe zone din spațiul ex-sovietic, inclusiv în Rusia. Oamenii nu au avut răbdare să ducă reformele până la capăt, reformele acelea modest începute pe vremea lui Elțin, însă ele nu au fost niciodată duse până la capăt, pentru că lumea, necunoscând realitatea, după 70 de ani de regim comunist, au avut impresia că acest capitalism e un fel de vie cu struguri acri și asta înseamnă democrația.

În țările intrate în UE, inclusiv România, am traversat această tranziție, cât a fost ea de grea, haotică și cred că și asta este și datoria cetățenilor Republicii Moldova, să își dea seama că traversează o tranziție, care deseori este pentru unii nedreaptă, haotică din multe puncte de vedere: pensiile sunt mici, salariile sunt mici, banii poate nu sunt câștigați de cei care trebuie sau de cei care sunt cei mai cinstiți, sau cei mai educați.

Pe de altă parte, democrația are nevoie de o perioadă de maturizare, după care, evident, justiția vine din urmă și judecă într-un loc sau altul acolo unde s-au făcut greșeli sau acte ilegale foarte mari, totdeauna justiția vine din urmă, justiția nu poate lucra în avans.

MOLDPRES: Pe 20 octombrie, la Chișinău va fi organizat un referendum constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Considerați aceasta o oportunitate pentru cetățenii din Republica Moldova de a face alegerea?

Adrian Cioroianu: Categoric, este o ocazie de a verifica voința poporului. În definitiv, indiferent de proiectul politic al partidelor care conduc, contează și ce vor oamenii, or, din punctul meu de vedere, e un moment foarte important pentru cetățenii Republicii Moldova și cred că e de datoria guvernelor, oricare guvern ar fi, orice conducere ar fi, trebuie să explice foarte bine oamenilor ce înseamnă această aderare, ce înseamnă perioada de preaderare, astfel încât oamenii să judece în cunoștință de cauză și acest proiect nu poate fi decât unul susținut de populație.

Niciun guvern, oricât ar fi el de abil, sau oricât de talentați ar fi politicienii,  nu poate impune pe termen lung o agendă pe care populația nu o susține, or, proiectul de aderare la UE, din punctul meu de vedere, e un proiect benefic pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de etnia lor sau de limba pe care o vorbesc, doar că oamenilor trebuie să li se explice acest lucru și ei să înțeleagă și să voteze în cunoștință de cauză.

MOLDPRES: Aveți dumneavoastră un mesaj și pentru clasa politică din Republica Moldova?

Adrian Cioroianu: Mesajul meu ca cetățean, dar în egală măsură ca om care a făcut politică în România, este acela de responsabilitate. Orice politician trebuie să fie conștient că pe măsură ce căpătăm noi puteri în politică și pe măsură ce avem această putere politică, această putere ne crește și responsabilitatea. Cu cât ești mai puternic, cu atât ai responsabilități mai mari și câtă vreme nu uiți acest lucru. Mă refer la responsabilitatea în fața oamenilor pe care îi conducem, și politica e mai corectă, e mai curată și până la urmă, țelul nostru acesta este, cu toții facem greșeli până la un moment dat sau altul, dar contează pe termen lung, la capăt când facem bilanțul să nu fie lucruri de care să ne fie jenă sau, mă rog, lucruri cu care să fim vinovați în fața legii.

Lucrurile se pun foarte simplu, mai ales în țările noastre care au avut o tranziție destul de dureroasă, să ne păstrăm măsura, să ne păstrăm bunul simț, să ne păstrăm în limitele legii, e singurul sfat pe care îl pot da oricui, cu atât mai mult cu cât îl dau și studenților mei, pe care, de altfel, îi încurajez să intre în politică, dar le spun întotdeauna să aibă grijă să se păstreze în limitele legii.

MOLDPRES: Cum vedeți Republica Moldova în noua arhitectură europeană în contextul lansării negocierilor de aderare la UE, eveniment care a avut loc pe 25 iunie la Luxemburg?

Adrian Cioroianu: Aici cred că nici cetățenii din Republica Moldova, nici cetățenii din România, practic noi nu ne dăm seama de valoarea pe care țările noastre o au.

Recent, am fost în Polonia la o adunare de intelectuali, și discutând cu polonezi, colegi polonezi, mi-am dat seama că noi toți ne uităm foarte mult spre Occident și cred că nici polonezii, nici românii, nici cetățenii Republicii Moldova, noi nu ne dăm seama de valoarea reală pe care țările noastre o reprezintă prin poziția lor pe hartă, prin numărul populației, sigur că e diferență între Polonia și Republica Moldova, dar nu contează, sunt milioane de oameni și într-o parte și alta și noi judecăm idealist, mă refer la nivelul nostru al populației obișnuite.

Or, spre noi, spre Republica Moldova, spre Polonia sau România, deja sunt oameni, sunt firme care își fac calcule ce înseamnă 2-3 milioane de consumatori și din România sau din Republica Moldova, care este prețul forței de lucru, deci eu sunt convins că în lumea democratică mereu vor fi perspective diferite și vor fi oameni care vor judeca pur idealist, alții care judecă foarte pragmatic. Cred că asta trebuie să facem și noi, să fim ceva mai pragmatici și fiind pragmatici, să ne dăm seama de valoarea pe care o reprezentăm și ca oameni și ca țară.

MOLDPRES: Domnul Cioroianu, vă mulțumim pentru disponibilitatea de a răspunde la întrebările noastre și rămânem deschiși pentru comunicare.

Adrian Cioroianu este profesor de istorie la Universitatea din București și director al Bibliotecii Naționale. În perioada 5 aprilie 2007 -15 aprilie 2008, a fost ministru de externe al României în guvernul condus de Călin Popescu-Tăriceanu. Până atunci a fost senator și europarlamentar. Adrian Cioroianu a intrat în politică în anul 2002, devenind membru al PNL.

Pe 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Această calitate implică atât drepturi, cât şi obligaţii, care derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană.

img24005152

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!