GALERIE FOTO // După 33 de ani de Independență, Republica Moldova este tot mai aproape de familia Uniunii Europene

La sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, pe fundalul crizei sistemului totalitar comunist, are loc redeșteptarea conștiinței naționale în RSS Moldovenească. Ideea armonizării relațiilor interetnice prin politica „perestroikăi” s-a dovedit a fi utopică. La 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat Legea cu privire la statutul limbii de stat și revenirea ei la grafia latină. La 27 aprilie 1990, Sovietul Suprem al RSS Moldova a adoptat Legea cu privire la Drapelul de Stat, iar la 23 iunie 1990 – Declarația cu privire la suveranitatea RSS Moldova.

La 23 mai 1991, a fost schimbată denumirea oficială a statului din RSS Moldova în Republica Moldova. Parlamentul RSS Moldova și-a schimbat denumirea în Parlamentul Republicii Moldova. A fost adoptat Imnul de Stat al Republicii Moldova „Deșteaptă-te, române!” (rămas în vigoare până la 7 iunie 1994). Mircea Snegur a devenit președinte al Republicii Moldova, iar Alexandru Moșanu – președinte al Parlamentului.

La 4 iulie 1991, a fost adoptată Legea cetățeniei Republicii Moldova, una dintre cele mai liberale din Europa de Est. Potrivit legii, se permitea tuturor persoanelor care locuiau în Republica Moldova la data declarării suveranității să devină cetățeni ai acesteia, indiferent de apartenența etnică, lingvistică, perioada de rezidență sau alte criterii.

La 27 august 1991, Parlamentul, convocat în ședință extraordinară, a adoptat textul Declarației de Independență a Republicii Moldova. Republica Moldova a fost declarată „stat suveran, independent, democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără niciun amestec din afară, în conformitate cu năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”. Independența noului stat a fost recunoscută de România, Georgia, Rusia, Ucraina, Kazahstan, Elveţia, SUA, Argentina ş.a. Ziua de 27 august a fost declarată Zi a Independenței şi sărbătoare naţională a Republicii Moldova.

La 3 septembrie 1991, președintele țării a semnat Decretul cu privire la crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova, obiectivul major fiind asigurarea suveranității și integrității teritoriale a statului. În aceeași zi a fost semnat și Decretul cu privire la subordonarea instituțiilor vamale, situate pe teritoriul Republicii Moldova.

În data de 8 decembrie 1991, au avut loc primele alegeri ale șefului de stat prin vot universal. Primul președinte a fost ales Mircea Snegur.

La 29 iulie 1994, Parlamentul a adoptat Constituția Republicii Moldova, iar la 22 iulie 1995 a fost votată Legea cu privire la Imnul de Stat – Limba noastră (după versurile preotului-militar Alexie Mateevici (1888–1917), muzica de compozitorul Alexandru Cristea (1890–1942), care la 7 iunie 1994, prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova, a înlocuit temporar imnul „Deșteaptă-te, române!”.

În decembrie 1991, la Alma-Ata a avut loc întrunirea liderilor celor 11 state – foste republici unionale, inclusiv Republica Moldova, cu excepția Țărilor Baltice, care au semnat Declarația, Protocolul și Convenția cu privire la formarea Comunității Statelor Independente. Republica Moldova a semnat documentele, însă cu precizarea că participă doar la cooperarea economică. La 15 aprilie 1994, Republica Moldova a aderat de jure la Comunitatea Statelor Independente.

În 1992, Republica Moldova a devenit membru al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), membru plenipotențiar al Organizației Națiunilor Unite, obținând votul unanim al Adunării Generale. Noul stat este recunoscut la nivel internațional, atribuindu-i-se statutul de subiect de drept internațional. Au fost stabilite relații diplomatice între Republica Moldova și Statele Unite ale Americii.

La 2 martie 1992, forțele separatiste din stânga Nistrului întreprind acțiuni violente împotriva Secției raionale de poliție Dubăsari, ultima secție de poliție din zona separatistă, subordonată Chișinăului. În câteva zile, tensiunile s-au extins și în alte localități din stânga Nistrului, riscând să degenereze dintr-un conflict local în unul regional. Potrivit deciziilor Summitului OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999, Federația Rusă își asuma obligația de a-și retrage trupele și armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova până la sfârșitul anului 2002. În scopul păstrării prezenței (inclusiv militare) pe teritoriul Republicii Moldova, Moscova a înaintat așa-numitul „Plan Kozak”, care prevedea federalizarea țării și staționarea în stânga Nistrului a trupelor ruse pe un termen de 22 de ani. Acest plan a fost respins de Chișinău în toamna anului 2003. La 2 mai 2017, Curtea Constituțională a pronunțat unanim hotărârea privind interpretarea articolului 11 din Constituție referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova: „faptul că Federaţia Rusă nu şi-a retras trupele sale de ocupaţie din estul ţării, ci, dimpotrivă, şi-a consolidat prezenţa militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independența, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional”.

Economia Republicii Moldova s-a delimitat ca sistem distinct după proclamarea independenței și dezintegrarea sistemului economic sovietic, cunoscând în continuare perioade de criză și de ameliorare temporară. La 29 noiembrie 1993, a fost pusă în circuit moneda națională. Începând cu anul 2008, economia Republicii Moldova a fost afectată de criza economică mondială, situația fiind agravată de acte de corupție în unele instituții publice și de fraude bancare.

Uniunea Europeană este unul din principalii finanțatori ai Republicii Moldova, volumul asistenţei majorându-se de la 40 mln de euro în 2007 la cca 100 mln de euro în 2016. Potrivit studiului „Doing Business 2017”, Republica Moldova se plasează pe poziția 44 din 190 de țări, înregistrând progrese la achitarea impozitelor, accesibilitatea creditelor, inițierea afacerilor și regrese în protecția investitorilor, în rezolvarea insolvenței, creșterea costului de înregistrare a afacerii etc.

În data de 24 decembrie 1994, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) – „unitate teritorială cu un statut special juridic care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”.

La 13 iulie 1995, Republica Moldova a devenit stat membru al Consiliului Europei, fiind prima țară din Comunitatea Statelor Independente primită în acest for paneuropean. În februarie 2005, a fost semnat Planul Individual de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. La 24 martie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în unanimitate Declarația despre parteneriatul politic în scopul realizării obiectivului integrării europene. Prin acest document, s-a promovat treptat și ireversibil cursul strategic de integrare europeană a Republicii Moldova.

Viața politică internă a fost marcată de perindarea la putere a diferitelor forțe politice: Partidul Democrat Agrar și Partidul Socialiștilor (1994–1996), alianța de dreapta și centru-stânga (1998–2001), Partidul Comuniștilor din Moldova (2001–2009). La 7 aprilie 2009, în Chișinău au avut loc proteste de masă, motivul invocat fiind fraudarea alegerilor parlamentare. Au fost devastate clădirile Parlamentului și Președinției. La putere a venit o alianță nouă de dreapta și centru-dreapta.

În data de 28 aprilie 2021, în Republica Moldova erau înregistrate 68 de partide politice.

La 21 decembrie 2009, pentru prima dată în istoria relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, la Bruxelles a fost adoptată o declarație comună, ce includea obiective specifice de colaborare Republica Moldova – Uniunea Europeană. Pe parcursul lunilor februarie – martie 2010 a fost scoasă sârma ghimpată de la frontiera de stat a Republicii Moldova cu România.

Până la 5 iulie 2000, Republica Moldova a fost o republică parlamentar-prezidențială, devenind ulterior parlamentară. Al doilea președinte al Republicii Moldova a fost Petru Lucinschi (1996–2001), al treilea – Vladimir Voronin (2001–2009). După interimatele lui Mihai Ghimpu (11.09.2009–29.12.2010) și Marian Lupu (30.12.2010–16.03.2012), datorate nealegerii președintelui Republicii Moldova de către Parlament, la 16 martie 2012, Nicolae Timofti, în urma obținerii a 62 de voturi din partea Parlamentului, devine cel de-al patrulea președinte al Republicii Moldova. În acest fel, s-a depășit o îndelungată criză politică, generată de tergiversarea alegerii președintelui Republicii Moldova. La 4 martie 2016, Curtea Constituțională a decis ca următorul președinte al Republicii Moldova să fie ales pe bază de vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Următoarele alegeri ale șefului statului au fost programate pentru 30 octombrie 2016. Între 2016 și 2020 președinte a fost Igor Dodon. În data de 24 decembrie 2020, Maia Sandu a fost învestită în funcția de Președinte al Republicii Moldova.

În cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din 30 noiembrie 2013 a fost parafat Acordul de Asociere între Republica Moldova cu Uniunea Europeană. În aprilie 2014, Uniunea Europeană a luat decizia finală cu privire la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, oferindu-le posibilitatea de a călători fără vize în statele Uniunii Europene. În vara anului 2014, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Agenda de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, iar Parlamentul de la Chișinău a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, cu votul a 59 de deputați. La 13 noiembrie 2014, la ședința plenară a Parlamentului European a fost ratificat Acordul de asociere cu Republica Moldova. În data de 1 iulie 2016, a intrat în vigoare Acordul de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014. Acest eveniment semnifică finalizarea procedurii de ratificare a Acordului de către părţile semnatare şi aplicarea în integralitate a tuturor prevederilor acestuia.

Pe 23 iunie 2022, Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acest statut poate oferi unei ţări beneficii concrete, de exemplu datorită faptului că aceasta devine mai atractivă pentru investiții, fluxurile comerciale sunt mai ușoare şi stabilitatea este mai mare.

În urma recomandărilor prezentate anterior de către Comisia Europeană privind acordarea Republicii Moldova a statutului de țară candidată pentru integrarea în UE, autoritățile de la Chișinău s-au arătat determinate în procesul de avansare în realizarea reformelor din domeniile-cheie precum: justiția, combaterea corupției și administrația publică.

Cererea de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană a fost semnată de președintele Republicii Moldova la data de 3 martie 2022.

Pe 1 iunie 2023, Republica Moldova găzduiește cel mai important eveniment politic din istoria sa – Summitul Comunității Politice Europene. Circa 50 de șefi de state, prim-miniștri și înalți oficiali europeni s-au reunit în țara noastră pentru a discuta despre pace, securitate, energetică și conectivitate. Evenimentul este considerat unul istoric, întrucât o reuniune diplomatică de o asemenea anvergură a fost organizată în premieră în țara noastră.

La 14 decembrie 2023, Consiliul European a votat pentru începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Decizia vine după ce pe 8 noiembrie, Comisia Europeană a recomandat țărilor membre ale Uniunii Europene să inițieze negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la UE.

Pe 25 iunie 2024, Republica Moldova a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Acestea au fost lansate oficial în cadrul unei conferințe interguvernamentale care şi-a ţinut lucrările la Luxemburg. Delegația Republicii Moldova la reuniune a fost condusă de către prim-ministrul Dorin Recean. Misiunea autorităților de la Chișinău este să asigure pregătirea Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană către anul 2030.

Cetățenii Republicii Moldova vor participa, pe 20 octombrie 2024, la un referendum constituțional în cadrul căruia vor răspunde la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Rezultatele plebiscitului vor constitui temei, în cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, astfel încât dezideratul integrării europene să fie obligatoriu pentru toate guvernările ce vor urma.