REFERENDUM 2024 // Președinta comunității Moldovenilor din Canada, Ala Mîndîcanu, directorul CDA, Oleg Palii și scriitoarea Maria Pilchin susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. „,Lumea să vină la vot, să spună un „Da” hotărât Uniunii Europene, Democrației și Libertății”.

Chişinău, 20 sep. /MOLDPRES/.

Cetățenii Republicii Moldova vor participa, pe 20 octombrie 2024, la un referendum constituțional în cadrul căruia vor răspunde la întrebarea: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

Rezultatele plebiscitului vor constitui temei, în cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, pentru modificarea Constituției Republicii Moldova, astfel încât dezideratul integrării europene să fie obligatoriu pentru toate guvernările ce vor urma.

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) înseamnă reintegrarea în spațiul valoric european din care Republica Moldova face parte prin esența sa. UE oferă drepturi, libertăți și pace. Rferendumul consultativ din 20 octombrie reprezintă încă o șansă de aderare la marea familie europeană după două eșecuri produse după proclamarea independenței. Nu contează c eforță politică anunță această oportunitatea este important ca oamenii să conștiientizeze dreptul lor de a vota și alege un viitor prosper.

Opiniile au fost exprimate de președinta comunității Moldovenilor din Canada, Ala Mîndîcanu, directorul Centrului de Drept al Avocaților (CDA), Oleg Palii și scriitoarea Maria Pilchin în cadrul campaniei „REFERENDUM 2024” desfășurate de Agenția Informațională MOLDPRES.

Ala Mîndîcanu, președinta asociației „Comunitatea moldovenilor din Quebec”, Canada: „Republica Moldova este la răspântie: fie că va fi un stat european, cu legi și drepturi respectate , fie că va fi sortită unei existențe lamentabile, instabile și pline de sărăcie și înjosiri din partea „fratelui mai mare””

„Pentru mine Uniunea Europeană este un simbol al civilizației secolului XXI, al unei democrații moderne, tehnologizate, cu instituții funcționale ce acționează în folosul cetățeanului. Bineînțeles, nimic nu este ideal, nici în UE. Dar, după cum spun premergătorii noștri, democrația nu e perfectă, dar omenirea încă nu a inventat nimic mai bun. Astăzi, după mine, Republica Moldova este la răspântie: fie că va fi un stat european, cu legi și drepturi respectate de sus până jos, fie că va fi sortită unei existențe lamentabile, instabile și pline de sărăcie și înjosiri din partea „fratelui mai mare” care ne desconsideră și își bate joc de noi timp de sute de ani.

Uniunea Europeană mai înseamnă pentru mine apropierea de România, de intrarea limbii române în albia sa firească, la nivel de educație, de administrație, de gândire modernă, căci limba și gândirea sunt una.

Susțin cu tărie aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Am susținut această aderare din 1994, încă pe când eram deputat în parlamentul Republicii Moldova în primul parlament independent. În noiembrie 1999 prim-ministrul de atunci, Ion Sturza, trebuia sa plece la Helsinki, Finlanda, să semneze în numele Republicii Moldova Acordul de asociere la Uniunea Europeană. Din păcate, cu votul a 58 de deputati, comunisti, creştin democrati şi independenti, parlamentul a adoptat, pe 5.11.1999, moţiunea de cenzură privind acordarea votului de neîncredere cabinetului Sturza. Astfel, Republica Moldova a fost aruncată pentru prima oară de pe carosabilul european. A doua oară acest lucru s-a întâmplat pe 18 octombrie 2018, când proiectul de modificare a Constituției Republicii Moldova privind introducerea unui articol nou în Constituţie care să stabilească faptul că integrarea europeană este „obiectivul strategic” de dezvoltare al Republicii Moldova a fost respins în a doua lectură în Parlament, obținând doar 54 de voturi din totalul de 67 necesare. Și acest rezultat rușinos a fost obținut cu sprijinul unor forțe politice „proeuropene”.

Dacă și a treia încercare de a demonstra că integrarea europeană este un deziderat asumat și conștientizat al electoratului moldav va eșua și referendumul din 20 octombrie nu va obține susținerea necesară, înseamnă că societatea Republicii Moldova nu-și dorește nicio schimbare, că este în mare parte lipsită de demnitate națională, de solidaritate și unitate în aspirațiile sale democratice.

Propaganda mârșavă, finanțată generos de către regimul criminal putinist, știe să folosească orgoliile și lăcomia unor lideri politici, lideri de opinie, jurnaliști și specialiști din diferite domenii economice, ca să nu mai vorbim de sutele de agenți ai serviciilor secrete rusești care mișună nestingherit peste tot. Încă din 1994 spuneam despre astfel de personaje din politica națională: sunt fie proști, fie plătiți.

Realizările ultimilor patru ani au arătat că votul din 2020 și din 2021 nu a fost în van și că integrarea europeană astăzi e reală și sesizabilă. Da, avem și probleme, da, sunt greșeli. Sistemul, corupt și lacom, se opune cu îndârjire schimbărilor, iar cadrele calificate nu se găsesc în drum. Republica Moldova niciodată nu a fost un stat, această formație statală tânără și lipsită de memorie genetică de stăpân în casa lui, are doar 33 de ani de existență, încă nu și-a format o clasă politică matură, morală și calificată. Partea bună este că avem astăzi o altă generație de politicieni care nu au în sânge supunerea față de țarul rus. Să avem grijă de cei pe care îi alegem, să-i susținem, dar să nu-i lăsăm să se corupă, să alunece în mrejele sistemului ticăloșit care încă ne ține de picioare pe toți și ne trage înapoi, să-i asistăm în încercările de a se rupe de trecutul vicios ca să ne ducă spre un viitor democratic, în care Legea și Libertățile cetățenești nu sunt doar cuvinte goale.

Este adevărat că rezultatele referendumului din 20 octombrie au o importanță istorică pentru Republica Moldova. Acesta reprezintă, după mine, o ultimă șansă a societății Republicii Moldova de a ieși din spațiul imperialist rusesc care se mai simte aici ca la el acasă - vedeți ce se face în stânga Nistrului, la sud, în Găgăuzia și la nord, la Bălți etc. Armata rusească și azi se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Dacă electoratul moldovenesc nu se trezește în ceasul al doisprezecelea și nu votează masiv „Da” la referendum, ne poate aștepta în cel mai bun caz soarta Georgiei (Gruziei) care trenează în procesul său de aderare la UE, având un președinte pro-european și un parlament anti-european, sau chiar o nouă ocupație rusească. Numai Ucraina care luptă eroic contra agresorului rus ne este astăzi scut și pază împotriva unui astfel de scenariu. Dar și votul electoratului responsabil și conștient de pericolele ce ne pasc. Cu alte cuvinte, fac un apel către toți oamenii de bine: lăsați orgoliile și ambițiile, puneți pe locul I soarta Republicii Moldova și a generațiilor viitoare. Nu contează cine și de ce a anunțat anume acum acest referendum. Poate dacă nu era anunțat, nu-i mai venea timpul niciodată. Important e ca acesta să fie unul de succes, lumea să vină la vot, să spună un „Da” hotărât Uniunii Europene, Democrației și Libertății”.

Oleg Palii, director al Centrului de Drept al Avocaților: „Dacă nu mergem la vot, dacă nu mergem la referendum, degeaba ne mai spunem părerea în discuții cu prietenii, pe rețele sociale sau în piață”

„Este necesar să venim la referendum, deoarece este dreptul fiecărui cetățean de a se expune asupra problemelor importante pentru stat si societate. Cetățeanul de rând are ocazii rare de a se expune (cu efect) asupra problemelor statului. Doar la alegeri și la referendum părerea fiecăruia contează și este luată în calcul. Dacă nu mergem la vot, dacă nu mergem la referendum, degeaba ne mai spunem părerea în discuții cu prietenii, pe rețele sociale sau în piață. Dacă ne pasă de viitorul acestei țări, de viitorul copiilor noștri și de viitorul nostru, trebuie să mergem la referendum.

Aderarea la UE este calea firească de dezvoltare a Republicii Moldova. Țara noastră, ca orice țară mică fără resurse naturale semnificative, fără industrie dezvoltată care să asigure multe locuri de muncă fără o armată capabilă să facă față actualilor provocări regionale, are nevoie de parteneri siguri, previzibili, bine intenționați, alături de care să putem să trăim în pace, să ne construim viitorul, să păstrăm frumoasele tradiții ale tuturor etniilor ce locuiesc în Republica Moldova.
Un partener de bine intenționat nu vine cu tancurile, un partener bine intenționat nu-ți bombardează casa si nu-ți omoară oamenii dragi, un partener bine intenționat nu-ți aplică embargouri pentru a-ti bloca comerțul extern.

Uniunea Europeană deja ne ajută să ne dezvoltăm rețeaua rutieră, să reparăm și să dotăm școlile, grădinițele, spitalele. Uniunea Europeana vine cu soluții pentru fortificarea independenței energetice prin dezvoltarea energeticei verzi. Uniunea Europeană investește în crearea locurilor de muncă la noi în țară, ce ne va ajuta să-i aducem acasă pe oamenii dragi.

Pentru mine Uniunea Europeana înseamnă standarde privind Drepturile Omului, înseamnă standarde sociale, asigurarea vieții decente pentru pensionari, înseamnă învățământ de calitate și acces la sistemul european de studii, înseamnă siguranță, înseamnă încredere în viitor. Pentru mine Uniunea Europeană înseamnă respectarea limbii mele, deoarece Uniunea Europeana are 27 de limbi oficiale, una din ele fiind româna. Pentru mine Uniunea Europeană înseamnă că drepturile vecinilor mei de alte etnii vor fi respectate, deoarece UE aplică principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică.

Maria Pilchin, scriitoare: „Fondul nostru cultural e unul european, latinitatea limbii noastre e europeană, literatura noastră e europeană. Avem nevoie de pace, normalitate, libertate, justiție, drepturi”

Uniunea Europeană este un proiect pe care Republica Moldova ar face bine să nu îl rateze. Vorbim de o oportunitate geopolitică, economică, culturală. Or, e o miză civilizațională până la urmă. Am realizat câteva anchete pentru revista „Moldova” în care întrebam scriitorii despre integrarea noastră europeană. Răspunsurile erau diferite, dar toate cu vector proeuropean. Fondul nostru cultural e unul european, latinitatea limbii noastre e europeană, literatura noastră e europeană. După 24 februarie 2022 lucrurile au devenit mai mult decât clare. Avem nevoie de pace, normalitate, libertate, justiție, drepturi. UE asigură toate acestea. UE nu este un El Dorado care ne va scuti de probleme. Însă a fi membru UE presupune oportunități și șanse, stimuli de dezvoltare, medicină de calitate, educație bună, politici financiare în domeniul culturii, valori comunitare și centrare pe Om. Copiii noștri vorbesc limbi străine, le place să călătorească, să exploreze lumea, să fie cetățeni ai universului democrației. Și noi vrem să le oferim posibilitatea de a avea aceasta. Fiul nostru are 14 ani, a fost la Paris, Roma, Bruxelles etc. Lecțiile lui de geografie au o altă consistență spre deosebire de ale noastre când eram elevi. Această integrare presupune însă și multă muncă din partea noastră: reforme în justiție, educație, sănătate, politici sociale și ecologice. Literatura contemporană din spațiul nostru are nevoie de sincronizare cu literatura română de pretutindeni și cu cea din lumea mare. Cultura noastră are nevoie de fondurile europene care ar subsidia anumite domenii, ar stimula dezvoltarea culturii cărții, ar lupta cu analfabetismul funcțional. cultivând spiritul critic și discernământul.

Voi merge la referendum, pentru că viziunile axiologice trebuie susținute cu voință politică și voturi electorale. Un poet, un scriitor, după mine, nu se încolonează partiinic, dar el nu poate evita politicul, altfel politicul îi va afecta libertatea de creație. Referendumul e un drept și o șansă.